Shaun Livingston a fost un jucător important pentru Golden State Warriors în acest sezon. În cele 18,8 minute jucate pe meci în sezonul regulat, guard-ul a strâns 5,9 puncte pe meci, 3,3 pase decisive și 2,2 recuperări, cu un procentaj de 50% din acțiune. Livingston a fost o rezervă foarte importantă pentru Warriors întrucât prezența lui în lot reprezenta o asigurare că Splash Brothers, Steph Curry și Klay Thomspon, puteau să se bucure de un moment de respiro când Shaun intra pe teren.

În playoff Livingston a evoluat în toate cele 21 de partide câte 18 minute pe meci, strângând 5 puncte, 2,4 recuperări și 1,8 pase decisive pe meci, cu un procentaj de 50% din acțiune, având în același timp un aport defensiv important. În primul meci al finalei din Vest, contra lui Houston Rockets, Livingston a strâns 18 pct și 7 recuperări iar în meciul decisiv al Finalei NBA, contra lui Cleveland, conducătorul de joc a stat pe parchet 32 de minute reușind 10 puncte.

În ciuda unor cifre ce nu par extraordinare, povestea celui născut în Peoria, Illinois, o bate pe a tuturor celorlalți jucători care au evoluat în Finala NBA. Este o poveste despre vise (și articulații) ce păreau spulberate, despre cum să nu cazi pradă neîncrederii, despre motivație și tărie de caracter, deoarece Shaun este o adevărată ”Pasăre Phoenix” a NBA-ului.

Livingston a fost draftat în 2004 cu poziția a patra direct din liceu de către Los Angeles Clippers. Înzestrat cu calități fizice neobișnuite pentru un conducător de joc (înâlțime de 2m01 și o anvergură a brațelor 2m11), Livingston le oferea celor de la Clippers speranța că vor putea avea pe viitor unul dintre cei mai buni conducători de joc din NBA.

În primul sezon jucătorul a adunat medii de 7,4 puncte și 5 pase decisive pe meci, în 30 de partide. În al doilea sezon, sub mentoratul lui Sam Cassell, Livingston a trecut și la poziția 2 și a ajutat Clippers la una dintre cele mai bune performanțe ale sale. În 2006-2007 Clippers ajungeau în semifinalele Conferinței de Vest, unde aveau să fie înfrânți de Phoenix Suns cu 4-3, după ce la 3-2 pentru LAC, Phoenix Suns a câștigat un meci în dublu over-time.

Speranțele de viitor erau mari pentru Clippers și mare parte din ele se legau de Livingston. Acesta era pe punctul unui breakout season în 2006-2007. După 54 de meciuri avea 9,3 puncte, 5,1 pase decisive și 3,4 recuperări cu 47% procentaj din acțiune. De asemenea calitățile sale fizice îi permiteau să ofere numeroase momente spectaculoase publicului aflat la Stapples Center. Însă pe 26 februarie viața lui Livingston avea să se schimbe dramatic.

Scăpat pe contraatac la un meci împotriva celor de la Bobcats, lui Livingston i-a fugit piciorul cand l-a pus pe parchet și și-a rupt toate ligamentele din genunchi. Accidentarea a fost atât de gravă încât doctorii au fost nevoiți să facă teste de sânge să verifice dacă baschetbalistului i s-a rupt vreo arteră la genunchi. O arteră ruptă însemna că risca să sufere de cangrenă, ceea ce ar fi dus automat la amputarea piciorului stâng. Totuși nu a fost cazul unei astfel de intervenții. Măcar atât...

”Arătam ca și când fusesem scos dintr-un accident de mașină. Îmi ieșea puroi din picior... Nu am putut să îl întind timp de o lună. A fost o nebunie!”

Drumul înapoi în NBA a fost foarte dificil pentru Shaun. A stat tot sezonul 2007-2008 pe bară, ”A avut o accidentare foarte, foarte urâtă. Gravitatea ei nu poate fi subestimată. Cu toate acestea, scopul nostru a fost mereu să ajungă înapoi la cel puțin același nivel cu cel dinaintea accidentării”, a declarat pentru NBA.com fizioterapeutul lui Livingston, Kevin Wilk.

Cel mai important pas în recuperarea lui Shaun a fost când a reușit să pedaleze pentru prima oară și a putut să își îndoaie genunchiul. ”Dintr-o dată nu se mai punea problema dacă voi reveni în NBA, eram sigur că voi reuși. Din momentul în care am fost capabil să pedalez m-am simțit foarte ușurat.”

Greul nu avea însă să se opreacă aici pentru jucător. El trebuia acum să demonstreze echipelor, din motive evidente, că încă mai poate fi un jucător de NBA. În perioada 2008-2010 a evoluat pentru trei echipe în 48 de meciuri (4 la Miami, 18 la Oklahoma City și 26 pentru Washington). În sezonul 2010-2011 a evoluat 73 de partide la Charlotte și 58 în Milwaukee anul următor.

Începutul sezonului 2012-2013 l-a găsit la Washington Wizards, unde a evoluat 17 meciuri până când i-a fost reziliat contractul. Dar acest lucru a fost de bun augur întrucât, în restul sezonului și-a relansat cariera la Cleveland Cavaliers. Aflată atunci în derivă după plecarea lui LeBron James, Cavs puteau să-i ofere timp de joc lui Livingston – aproape 25 de minute pe meci. În cele 49 de partide în Ohio, Shaun a avut medii de 6,3 puncte pe meci, 3,3 pase decisive și un procentaj de 51% din acțiune. Acest lucru le-a arătat echipelor că încă se mai puteau baza pe el.

Dar în perioadă de transferuri ce a urmat, Cleveland, care deja îl aveau pe Kyrie Irving conducător, l-au adus pe Jarrett Jack, fiind astfel nevoiți să renunțe la Livingston.

Norocul lui a purtat numele unui conducător de joc de legendă, aflat la debutul său ca antrenor, Jason Kidd. Acesta a simțit că Livingston îi poate oferi mismatch-uri favorabile, datorită calităților sale fizice și a rezervorului de talent încă neepuizat. Și s-a dovedit că a avut dreptate. După ce a început sezonul dezastruos, cu 9 victorii din primele 28 de meciuri, Kidd a mutat și a trecut la small ball. Astfel l-a introdus pe Livingston în echipa de start, alături de un grup de All-Stars precum Deron Williams, Joe Johnson, Paul Pierce și Kevin Garnett, iar această tactică a dat roade: Nets aveau să termine sezonul cu 44 de victorii pe locul cinci în Conferință, iar guard-ul a strâns o medie de 8,3 puncte, 3,2 recuperări, 3,2 pase decisive și 1,2 intercepții pe meci. De asemenea, Brooklyn a ajuns în runda a doua a playoff-ului, de unde aveau să fie eliminați de Miami Heat.

Prestațiile remarcabile ale lui Livingston la Cleveland și Brooklyn, dovadă a muncii sale enorme de a reveni pe prima scenă a baschetului mondial, i-au adus jucătorului un contract pe trei ani, în valoare de 17 milioane de dolari, la Golden State Warriors. Și, după un sezon întreg în care a fost sănătos și a contribuit mult la succesul echipei sale, i-a adus și titlul NBA.

”După tot ce am trecut, mă simt ok știind că am devenit o sursă de inspirație pentru cei care se accidentează. Am realizat cât de greu e să revii și să treci de numeroase bariere fizice și mentale și să ajungi, în cele din urmă, la cel mai înalt nivel sportiv”, spunea Livingston într-un interviu pentru nba.com.

În ciuda unei accidentări care i-a curmat drumul spre a deveni un star în NBA, Shaun Livingston și-a croit totuși propria sa cale spre succes. Și totul a (re)început pentru el de la o arteră care a rămas întreaga, când tot genunchiul său se rupsese.