Monika Brosovszky-Boriga a avut parte de un meci de retragere la Timișoara alături de jucătoarele cu care a evoluat de-a lungul anilor. Veterana care pune punct unei cariere de peste două decenii în primul eșalon i-a avut alături pe fiul Alex și pe nepoata Toni, care au jucat în echipa „vizitatoare”. Fiul fostului căpitan al naționalei a fost coșgheterul partidei, cu peste 30 de puncte.

Veterana care a debutat în Divizia A în 1991 a strâns 25 de sezoane în primele ligi din România, Ungaria și Spania. În campionatul nostru a obținut 7 titluri, patru cu echipa din orașul natal Arad (1994, 1998, 2011, 2013) și trei cu cea din Târgoviște (2007, 2009, 2010). A avut 270 de prezențe în echipa națională, a participat la trei turnee finale ale campionatelor europene și a avut a patra medie de puncte marcate la europeanul din 2001.

Monika Brosovszky a fost vizibil emoționată încă de dinaintea partidei. Aceasta a primit microfonul de mai multe ori înainte de prima sirenă și a scăpat câteva lacrimi în mai multe rânduri. Au venit destul de mulți susținători ai săi din orașul natal, Arad, dar și familia. Dintre jucătoarele anunțate inițial au lipsit câteva, dar au răspuns prezent destule nume importante ale baschetului feminin românesc.

După prezentarea jucătoarei pentru care s-a organizat acest meci, a venit rândul celorlalte fete. Acestea au trecut pe rând la Moni Brosovszky, care le-a îmbrățișat, din nou cu lacrimi în ochi. Sărbătorita zilei a avut parte la ultimul meci și de imnul național. A „plouat” cu buchete de flori pentru aceasta, pe care la final a trebuit să le ducă în mai multe ture.

În 5-ul de start al Timișoara Team au fost: Monika Brosovszky, Silvia Ondreikovics, Roxana Pane, Leeza Burdgess și D'Lesha Lloyd. Au mai intrat: Romina Filip, Dora Ardelean, Adina Pop, Denisa Mita și kinetoterapeuta Andreea Goanță. Pe banca „gazdelor” au fost Constantin Wunsch și Tiberiu Ondreikovics, iar la „oaspete” a fost Dan Moraru. Pentru All-time Team au fost în formula de start Ancuța Stoenescu, Andra Mandache, Annemarie Godri-Părău, Monika Bukovski și Alex Boriga, fiul fostului căpitan al naționalei de senioare. Au mai jucat la violete: Adela Mercea, Alexandra Uiuiu, Diana Moraru și Toni Brosovski.

La angajament nu au sărit pivoții, ci a fost o înfruntare mamă-fiu. Alex a profitat de faptul că Moni s-a așezat pe genunchi și a putut obține posesia. S-a jucat cu multe pase pe la spate, majoritatea căutându-i pe Moni și pe fiul său. Alex a avut nevoie de puține încurajări pentru a-și găsi ritmul la finalizare, dar după ce și-a dat drumul a fost singurul din teren care a depășit cota 30. De partea cealaltă, mama sa nu s-a lăsat mai prejos și a arătat că este încă în mână la aruncările de la distanță. A încercat și din apropierea cercului de la mijlocul terenului, dar nu a nimerit ținta.

Între timp ce punctele curgeau, erau intervievați pe rând cei de pe bancă. Dan Moraru, antrenorul „oaspetelor” a deschis seria, spunând că este prima dată când dă interviu în timpul unui meci. Jucătoarele în alb s-au apropiat de un avans de 10 puncte, iar announcer-ul l-a întrebat pe Moraru ce are de gând să facă. Experimentatul tehnician a răspuns că introduce imediat linia a doua, ceea ce a și făcut. Când elevele sale au scăpat pe contraatac, i-a strigat Adelei Mercea să meargă să preia conducerea. Violetele au trecut în avantaj.

Sub coșul celălalt, cele două americance care au jucat la Timișoara în sezonul trecut au încercat finalizări spectaculoase, după pase lungi primite de la Moni și restul coechipierelor. Pivotul Leeza Burdgess a scăpat în mismatch cu fundașul Annemarie Godri-Părău în spațiul de trei secunde. Diferența de aproximativ 20 de centimetri nu a împiedicat-o pe Andra Mandache să îi strige coechipierei sale să-i pună capac. După câteva faze a fost rândul fundașului să îi strige Andrei să-i pună capac la cealaltă americancă, D'Lesha Lloyd. Mandache și Lloyd vor juca împreună la Satu Mare în noul sezon, împreună cu alte trei jucătoare care au răspuns prezent la meciul de retragere: Adina Pop, Alexandra Uiuiu și Roxana Pane.

Moni Brosovszky și-a continuat seria de reușite de la distanță, în timp ce fostele sale coechipiere povesteau de pe bancă despre cariera sa. La pauza mare se spuneau glume pe cele două bănci și s-a stabilit că se mai joacă doar un sfert. Nici cronometrul de 24 de secunde nu a fost folosit la acest meci, astfel că atacurile nu au avut timp limită.

Deși violetele spuneau că Moni urma să joace la ele în a doua repriză, din cauza emoțiilor aceasta a uitat că trebuie să schimbe tabăra. La final, când dădea interviuri, și-a amintit că nu a apucat să joace în aceeași echipă cu fiul și nepoata, să le predea simbolic ștafeta, astfel că „o certa” pe Ancuța Stoenescu că nu i-a amintit. Dar în timpul partidei a oferit câteva assist-uri și „adversarilor”, astfel că nu a realizat că n-a jucat și pentru cealaltă echipă. Pe final la albe a intrat și kinetoterapeuta pe care SCM Timișoara a avut-o la formația feminină în sezonul trecut. La o fază defensivă i-au și zis colegele „apărare, Andreea, ce faci?”.

În ultimele secunde din meci s-a pus de la stație melodia Stand up for the champions, iar cei prezenți în tribună s-au ridicat și au aplaudat-o pe marea campioană. Partida s-a încheiat cu scorul de 65-76, dar acesta a contat cel mai puțin. A urmat We are the champions, o nouă rundă de mulțumiri ale lui Moni și poze de grup cu colegele, familia, dar și cu cei din tribune. La final Moni Brosovszky a oferit autografe și s-a format o coadă pentru poze cu ea, inclusiv coechipierele se întreceau care să ajungă mai rapid pentru poză.