Uche Iheadindu: „Îmi e super dor de viața de baschetbalist și de competiție, în general”


Total Baschet continuă rubrica „idolii tribunelor”, cu un amplu interviu oferit de Uche Iheadindu

În vara lui 2009, Uche Iheadindu surprindea toată suflarea baschetului românesc, anunțând că renunță la sportul cu mingea la coș pentru a urma un masterat în Statele Unite ale Americii. El părăsea baschetul românesc la doar 30 de ani, după ce a evoluat la echipe precum SOCED București, Dinamo București, Rompetrol, BCM U Pitești și U Mobitelco Cluj-Napoca și după o mulțime de selecții la echipa națională.

Cunoscut pentru jocul său defensiv de excelență și pentru coșurile sale spectaculoase, Uche Iheadindu nu a reușit să cucerească vreun titlu de campion al României. În acest amplu interviu fostul internațional român vorbește despre regretul că nu a cucerit un titlu, despre cum am ajuns să-și continue educația în Statele Unite, despre conflinctul cu Paul Helcioiu din perioada Dinamo, dar și despre jucătorul său preferat din NBA.

Care mai este relația ta cu baschetul din România, urmărești ce se mai întâmpla pe la noi?

Cum să nu urmăresc, prin intermediul celor două site-uri, Total Baschet și probabil nu mai rost să vorbim și de celălalt (râde). Sunt la curent, urmăresc rezultatele în fiecare etapă, sunt la curent cu jucătorii, mai încerc și cu juniorii să văd ce se mai întâmplă, să văd în general cum mai crește baschetul în România. Încerc să fiu la curent și în plus țin legătura cu foști colegi, cu Virgil Stănescu, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, vorbesc cu el regulat. Majoritatea celor cu care am jucat au școli de baschet și îi mai întreb ce se întâmplă acolo. Per total sunt la curent.

Multă lumea a rămas surprinsă când ai renunțat la baschet, cum a fost fără baschet ?

Este o super întrebare asta pentru că a fost foarte greu să iau decizia aia, mai ales că eram la un moment în care nu duceam lipsă de oferte. Aveam un venit destul de bun și mi-a fost foarte greu să iau decizia. Au fost și momente când mă uitam înapoi și îmi părea puțin rău dar acuma totul a ieșit exact cum am planificat.

Eu am hotărât să mă las de baschet deoarece în ultimele două sezoane începusem să mă gândesc la ce fac după. Mă tot gândeam, mă tot gândeam, antrenorat și nu puteam să scap de gândul acesta. Sora mea era deja în Statele Unite și m-a întrebat dacă nu aș vrea să-mi continui educația aici. Am făcut un research și apoi am început să învăț prin cantonamente. Am dat apoi un examen, am obținut un scor și am aplicat la mai multe universități pentru master și am avut surpriza să fiu acceptat la University of North Carolina of Wilmington. E sistemul statul al universității North Carolina, practic cum e și University of North Carolina Chapel Hill la care a jucat Michael Jordan, toată lumea o știe. Eu am fost acceptat la un master de administrație publică și când am primit decizia mi-a fost foarte greu. Mi s-a părut o oportunitate care nu vine tot timpul și am zis să încerc. În cap aveam gânduri că dacă nu merge mă pot întoarce. La început a fost foarte greu, chiar dacă făcusem faculatea în România, de multe ori mă întrebam ce fac eu aici. Totuși am rămas surprins că profesorii au apreciat faptul că am jucat baschet la nivelul la care am jucat în România și mi-a oferit tot suportul.  De-a lungul masterului am lucrat la mai multe proiecte și a început să îmi placă informatica. Am luat ore de baze de date, ore de programare, tot ce mi-a trebuit și am aplicat la al doilea master, Computer Science and Information Systems. După al doilea master am primit o ofertă de la Boeing în St. Louis și de atunci sunt tot cu Boeing.

O parte din mine tot timpul se gândește la baschet și cât de mult aș mai fi putut juca, mai ales că nu am câștigat niciodată campionatul în România, iar asta o să mă urmărească tot timpul.

Nu ai câștigat un titlu, dar multipla campioană, Asesoft, a fost pe urmele tale înainte să pleci în America...

În ultimii mei doi ani am discutat cu ei în fiecare vară, dar mereu am ales să joc împotriva lor. Părerea mea personală este că ei au schimbat foarte mult baschetul în România. Deci dacă ei nu erau, nu cred că baschetul din România urma drumul pe care l-a urmat. Știu că mulți au fost contra lor, au spus multe chestii împotriva lor. Eu nu spun că au fost îngerii de pe pământ dar când au apărut ei în anul 2002, multe echipe au fost cam șocate, practic era ceva nou în România. Iar apoi toți au încercat să ajungă la nivelul acela și de aceea zic că a fost un plus. Într-adevăr au fost contestații dar nu au fost nici primii și nici ultimii. Până la urmă, îmi place să mă uit la lucrurile pozitive și cred că au adus un suflu pozitiv în baschetul românesc și chiar mi-a părut rău să aud de ce s-a întâmplat. Eu am tot sperat să iau un campionat împotriva lor. Sunt mulți jucători din generația mea care dacă stai să te uiți, campionatele pe care le au , le-au câștigat cu Asesoft. Normal că  mi-ar fi plăcut să iau un campionat, dar cred că mi-ar fi plăcut mai mult într-o finală contra lor.

Cu cine mai ții legătura, doi dintre foștii tăi colegi, Burlacu și Popescu încă țin capul de afiș în Liga Națională?

Sunt foarte plăcut impresionat, ca să joci la vârsta aia trebuie să ai structură în viața profesională, să ai un regim alimentar, să  te antrenezi la un anumit nivel. E super impresionant să joci la vârstă aia, dar nu doar să intri pe teren pentru că amândoi sunt unii dintre cei mai buni jucători din România și acum. Mai țin legătura, ți-am spus, cu Virgil Stănescu. Uite cu Bogdan Popescu din când în când mai schimbăm câteva mesaje. Țin legătura cu foști colegi de la Dinamo, de la SOCED, cu Lucian Vergu ca să îți dau nume. Din cei care mai joacă acum cu Bogdan Stăncuț și acum cu facebook și skype e ușor ții legătura.

Cum mai e relația cu Paul Helcioiu, după acel conflict din perioada Dinamo?

Cu Paul întotdeauna m-am înțeles foarte bine și pe teren și în afara terenului. Într-adevăr a fost un conflict atunci, dar nu am fost primii care am avut conflicte la antrenamente. Chestia e că s-a mediatizat atât de mult încât amândoi eram șocați. Ne-am dus acasă apoi după antrenamentul de dimineață și când ne-am întors seara deja sunau telefoanele. Nu era un lucru normal care să se întâmple la antrenament  dar toți cei care au făcut sport de performanță știu că aceste lucruri mai apar din când în când. Relația noastră a fost mereu una bună, chiar și a doua zi după ceea ce s-a întâmplat. Ne știm de când eram copii, el a fost la Clubul Sportiv Școlar nr. 6 eu am fost la Clubul Sportiv Școlar nr. 4, am jucat apoi împreună la liceu, atâția ani la echipa națională și un eveniment ca acela nu putea să intre între noi. Am regretat ce s-a întâmplat, amândoi ne-am dat seama cât de bătuți în cap am fost (râde din nou), dar la antrenamente, adrenalină și se mai întâmplă, am regretat și apoi am trecut peste.

Pe cine vezi campioană în Liga Națională de Baschet Masculin în acest sezon?

Părerea mea este că va fi o luptă între Oradea, Cluj și Steaua. Eu îl susțin pe prietenul meu Virgil și sper ca Steaua să câștige. Clujul are un lot foarte bun, au experiență, în ultimii 12 ani mai mereu au fost în semifinală sau finală și știu cum abordeze o finală de campionat. Oradea e o echipă foarte bună, care din câte am observat a jucat anul acesta foarte bine. Îmi e greu să spun acum, dar cred că una dintre cele trei, cu speranța că Steaua. Știu că am jucat la Dinamo dar îmi doresc mai mult pentru oamenii care sunt la Steaua, Claudiu Fometescu cu care am jucat peste 6 ani împreună, Virgil Stănescu,unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, Miță Paul cu care am jucat la echipa națională și cu care mă știu de ani de zile. Deci sunt oameni acolo cu care am anumite legături.

România va juca la EuroBasket, cum vezi această participare la campionatul european?

Baschetul românesc, cel puțin la nivel de club, a crescut enorm. Dacă stai și te uiți la rezultatele din ultimii ani, au fost rezultate foarte bune.  Știu că e discuția cum că jucătorul român nu a progresat la fel de mult precum nivelul echipelor de club. Eu văd prezența noastră la EuroBasket ca pe un lucru benefic. Această prezență ne poate ajuta să creștem. Poate nu avem acum jucătorii care să aducă un anumit rezultat dar cred că putem alcătui o echipă competitivă cu care să creăm o emulație. Nu știi niciodată. Eu m-am apucat de baschet după ce am văzut meciuri din NBA, apoi am văzut și niște meciuri ale echipei naționale de juniori, mi-a plăcut și uite așa am ajuns să fac baschet.  Nu știi niciodată cum George  de 10 ani din Cluj, vede un meci, îl vede pe Titus Nicoară, pe Vlad Moldoveanu și vrea să ajungă și el ca ei și se apucă de baschet. Poate acel George o să devină noul Stephen Curry. Eu consider prezența noastră la EuroBasket una benefică și pe merit pentru că per total, baschetul în România a crescut și sper să crească în continuare. Cu timpul și cu un anumit program sper ca și jucătorul român să aibă același progres.

Dacă nu greșesc ești un fan al lui LeBron James?

Da, așa e. Din păcate anul acesta nu cred că are loc să ia un titlu. Chiar am văzut meciul de sâmbătă dintre San Antonio Spurs și Golden State Warriors și mi-a plăcut foarte mult. Cel puțin la nivel de apărare San Antonio a fost super, plus că mie ca și jucător mi-a plăcut mai mult apărarea, iar acum Cleveland nu cred că e la nivelul celor două.  LeBron mi-a plăcut întotdeauna, chiar dacă mulți nu-l prea înghit. Mi-a plăcut pentru că omul are o tărie psihică, să ai nivelul ăla de presiune de la 18 ani, toată lumea să aștepte ca tu să fi cel mai bun și să te menții la nivelul acela este extraordinar. Și ca jucător e un om pentru echipă și mi-ar fi plăcut să joc cu un asemenea jucător.

Ți-a lipsit în vreun moment din viața de baschetbalist?

Enorm. Îți dai seama cu timpul cât de frumos a fost. Cel mai mult mi-a lipsit prietenia din vestiar, atmosfera din vestiar, spiritul de echipă...Sunt multe lucruri ca jucător de baschet pe care nu le apreciezi și îți dai seama abia după cât de mult ai învățat trecând prin fenomenul acesta și cât de mult te ajută în viața de zi cu zi. Eu mi-am făcut un program cum sunt obișnuit, zilnic merg la sala de forță, sâmbata merg la sală să arunc la coș, iar asta e puțin legată și de faptul că îmi e super dor de viața de baschetbalist și comptiție în general.

În final, aș dori să le transmiți câteva cuvinte suporterilor baschetului românesc...

Îi invit să susțină baschetul în continuare pentru că fără suportul lor baschetul nu se duce nicăieri. Cu cât mai mulți suporteri care vor susține fenomenul cu atât mai mult acesta se va dezvolta. Să continue să creadă și să investească suflet în noi, iar când spun noi mă refer la baschetul românesc.



Vizualizează pagina personală a jucătorului Ucechukwu Iheadindu

Bogdan Isailă / 23 March 2016 / 12:00


Galerie foto


adu uche
1 
La pitesti si in baschet in general nu prea se scandeaza numele unui baschetbalist.uche a reusit asta la pitesti...tocmai prin acea determinare a lui.si gandul de a nu renunta niciodata.publicul l.a iubit aici.dovada a determinarii lui este reusita in alta tara si in alt domeniu.tot respectul...Pe cat era de frumos sa.l ai in echipa favorita,pe atat de greu era sa.l ai adversar.imi aduc aminte in semifinala din 2007 cand era pe tot terenul. 
23 March 2016 22:38

Este necesar să vă autentificaţi pentru a putea introduce comentarii.

Daca nu aveţi cont puteţi să accesaţi crearea unui cont nou.

Este interzisă folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoană, autor, articol, afişarea de anunţuri publicitare, jigniri, trivialităţi, injurii aduse celorlalţi cititori sau autori ai altor comentarii. Ne rezervăm dreptul de a cenzura și şterge integral cometarii și interzicerea dreptului de a posta pe site, prin banarea / blocarea IP-ului dvs. TOTALBASCHET.RO nu răspunde pentru conţinutul postat de utilizatori în rubrica de comentarii, această responsabilitate revenind integral autorului comentariului. După ce au fost postate, comentariile nu mai pot fi șterse sau modificate de către autorii acestora!

Din aceeaşi categorie...
Reportaj: AEK Atena, victorie confortabilă pe teren propriu în campionatul intern (FOTO)
Deținătoarea Basketball Champions League încearcă să țină aproape de tradiționalele forțe din Grecia 
Grevă la CSU CSM Oradea
Mai multe jucătoare au refuzat să intre pe teren, în meciul cu CSM Târgu Mureș, datorită restanțelor salariale și a promisiunilor neonorate 
EXCLUSIV. Destiny Williams revine în LNBF
Pivotul american va sosi miercuri în România. Cu ce echipă a semnat aceasta 
Jahii Carson: “Toți jucătorii încep să își înțeleagă rolurile și să le accepte”
BCM U Pitești urmează să debuteze în “Top 6”, în compania celor de la U-BT Cluj Napoca 
Interviu Dani Popescu: ”Nu ne așteptam la o replică așa puternică”
Veteranul ilfovenilor a fost cel mai bun jucător român al partidei dintre CSO Voluntari și CSM Mediaș 
Andrija Simovic: „Greșelile cele mai mari au avut loc în prima repriză”
CSM Mediaș a cedat la 8 puncte în fața lui CSO Voluntari, după un meci cu multe puncte marcate 
Reportaj: Panathinaikos Atena și-a respectat statutul de favorită cu Bayern Munchen (FOTO+VIDEO)
Arena olimpică din capitala Greciei, gazda perfectă pentru meciuri de Euroligă 
Editorial NBA vs Euroligă: James Harden a înscris în ultimul meci mai multe puncte decât a reușit Khimki Moscova
O statistică ce poate fi folosită ca un argument de ambele tabere și toată lumea ar avea dreptate 
“Ten Years Challenge”, varianta totalbaschet
Ce se întâmpla în urmă cu un deceniu în baschetul românesc și cum arătau unii dintre cei mai importanți baschetbaliști români (Galerie foto) 
Interviu inedit cu Goran Gajovic. Care este mâncarea tradițională preferată, cum ar descrie România și ce ar alege între NBA și Euroligă
Unul dintre cei mai vechi stranieri din LNBM, Goran Gajovic, a oferit șansa fanilor de a-l cunoaște mai bine 
gyke Măi să fie
0 
Ia uite un pui de Tritoiu pe Criș...  
click pt. Articol 21 January 2019 08:37
0 
Doamne, doamne! Credeam că la Oradea e altfel decât în sud, contractul se respectă! Apoi, omul ăsta ce declară ceea ce declară sigur fumase ceva ce îmi doresc și eu la liber! Ne mirăm de nivelul ligii de fete, ieri a arbitrat meciul CSM Alexandria vs. Agronomia București amantul unei jucătoare de la Agronomia, am o poză de la sfârșitul jocului în care pulifriciul de Veselovski pleacă în mașina proprie cu Sonia Vilcinski da' nu îmi permite site-ul să o pun...  
click pt. Articol 20 January 2019 22:19
7vezer SEPSI SIC CAMPIOANA!
0 
cINE NU POATE SA PLATEASCA,SA LASA BALUL IN PACE! FARA BANI NU EXISTA PERFORMANTA! Dincolo de acest adevar,nu este corect,ca sa nu respecti un contract !Jucatoarele au avut perfecta dreptate! 
click pt. Articol 20 January 2019 17:07
0 
trista perioada cu ghita si asehotzii, jegobescu, ciulin etc...ma doare capul cand imi amintesc ce vremuri urate am trait... 
click pt. Articol 18 January 2019 22:42
0 
Recunosc ca in afara de niste rezumate din cand in cand sau clipuri de pe YT eu nu urmaresc NBA. (De fapt am ajuns la o varsta in care niciun sport nu ma determina sa imi pierd noptile). Insa (poate si aici is deposit si ma corecteaza un profesionist) credeam ca exista niste repere in ceea ce priveste aprecierea reusitelor.
Adica pentru un profesionist pentru "in regula" e nevoie de procentaje de genul 75% la libere, 50% de la semidistanta, 33% de la distanta. Si de aici in sus vorbim despre bine, foarte bine, exceptional. Daca ma iau dupa aceste repere, 5/19 inseamna 26,3% iar 16/34 din actiune cam 47%. Din acest punct de vedere, nu mi se pare nimic wow.

Altfel, tot pe acest site am citit despre un meci incheiat cu vreo 84% procentaj reusite la aruncarile de 3. Asta da, ceva exceptional.

 
click pt. Articol 18 January 2019 14:41
TitiAcs Pai s-o facem simplu
0 
- daca la Oli-Pana as bea o bere si la OKC -Lakers as servi un Taco ( in loc de hotdog ), n-ar fi placut sa maninc un Taco la Oli-Pana si sa beau o bere la OKC-Lakers ? Cred ca acum e clar ... :)  
click pt. Articol 18 January 2019 14:15
gyke Hmm
0 
Întrebarea este: la care din cele 2 meciuri ai mânca un hotdog și ai bea o bere? 😁 
click pt. Articol 18 January 2019 14:06
TitiAcs Inainte de 1989
0 
circula un banc : Marea dilema a lui Bula :- Daca e asa de bine in Romania si asa de rau in vest, cum mama-naibii e asa de rau aici si asa de bine in vest ?!
Cam asa e si cu valoarea/atractivitatea/spectaculozitatea intre NBA si Euroliga. Fiecare dupa gust, dar daca compari compari meci din competitie cu meci din competitie si nu meci de pregatire din NBA cu un Olimipacos- Pana sau Real-Barca sau Kimki- TSKA in Campionat sau in Euroliga! Personal ma uit cu aceiasi placere la ambele competitii ! Mi-ar place sa fiu in sala atit la Oli-Pana cit si la OKC- Lakers !  
click pt. Articol 18 January 2019 13:39
studentU pai consumerism
0 
oameni merg sa consume baschet/circ si paine: bere, hot-dog, etc. :)) Sportul american se bazeaza mult pe asta. Sincer, nu m-ar deranja sa pot manca un hot-dog si sa beau o bere cand merg la meci. De ce nu?
Iar la CJ atmosfera e asa de cand ne-am mutat in Polivalenta. In Demian era mult mai frumos, era mai usor de urnit sala. Dar stai linistit, cand echipa e la anaghie, cand e un meci la limita, sala intotdeauna pune umarul. Cu sau fara ultrasi prezenti. Si cu Oradea, si cu Steaua in sezoanele trecute, etc. Deci nu numai voi aveti atmosfera la meciuri. Si crede-ma, daca v-ati muta intr-o sala de 10k de locuri, cred ca cei 1-2 mii de suporteri care canta la fiecare meci nu s-ar mai auzi la fel de impresionant...  
click pt. Articol 18 January 2019 10:14
gyke @studentU
0 
Poate in playoffs, că in sezonul regulat e foarte lejeră, dacă tot comparăm cu Euroliga. Și m-am nimerit și eu la un meci, iar 12000 de oameni aplaudau dificil, din cauza tăvilor cu mâncare și băutură. Plus ca stăteam la capăt de rând, iar doar în timpul jocului efectiv am făcut peste o sută de ridicări din scaun, că oamenii erau tare flămânzi...  
click pt. Articol 18 January 2019 10:09