Unele din problemele principale ale baschetului românesc sunt fără îndoială cele de la nivelul juvenil. Pe lângă faptul că majoritatea copiilor nu au unde să mai practice sport și unii dintre ei nici nu au șansa să fie băgați în seamă din cauza condiției materiale precare, o altă problemă cu care se confruntă copiii este violența antrenorilor, atât verbală cât și fizică.

Două exemple în acest sens au fost ilustrate perfect în ultima săptâmănă pe internet. Primul caz este cel prezentat de jurnalistul Dragoș Pătraru. Într-un editorial numit „Îngeri cu aripi frânte”, acesta povestește un episod de la meciul dintre echipa fiului său din Ploiești în semifinala turneului Cupa Transilvania, în compania unei echipe din Craiova. Pătraru povestește comportamentul execrabil al antrenorilor echipei oltene, care și-au pălmuit copiii din echipă:

„Doamna cere time-out, are ceva cu un copil. Urla atât de tare, încât cu toții ne uităm aproape ținându-ne respirația, să vedem ce se întâmplă. La un alt time-out, un copil e pălmuit pe bancă. Doamna urlă la el să se trezească. Pesemne au la Craiova un sistem de trezire care funcționează mai bine decât alarma de la ceas. Nu credeam că am asistat la așa ceva, așa că întreb pe lângă mine, poate în îngrămădeala din jurul băncii n-am văzut bine. Și alți părinți au văzut la fel. Iar faptul că au văzut e confirmat de una dintre înregistrările făcute, unde comportamentul antrenoarei de la Craiova e huiduit de cei aflați pe margine. Părinții cu experiență îmi spun că doamna este celebră pentru aceste episoade. Și că există mai mulți antrenori de copii în România care-și bat elevii acolo, pe parchet, sub privirile părinților.”

La sfârșitul partidei, antrenorii craioveni au refulat și împotriva echipei adverse:

„Cei doi antrenori de la Craiova au ceva cu toată lumea, de la masa de arbitraj până la antrenoarea noastră. Se termină 25-24, copiii noștri sunt acuzați că au tras de timp. Și eu zic că atacul a fost prea lung, dar decizia le aparține arbitrilor. E momentul în care domnul antrenor, de față cu toți copiii, urlă peste masa de arbitraj, către antrenoarea noastră, Elena Stan: ”să mă piș pe tine și să mă piș pe copiii tăi”.”

, se arată în materialul scris de Dragoș Pătraru pe care îl puteți accesa la acest link.

Un alt episod mai puțin vizibil, dar la fel de șocant, s-a petrecut la Oradea, la turneul semifinal de la competiția feminină de U14, în timpul duelului dintre cele două echipe locale. Episodul a fost publicat de antrenorul uneia dintre formații, șocat de comportamentul adversarului său, care era și tatăl uneia dintre fete:

„Nu este posibil ca un delegat (antrenor la alta echipa si parinte) sa jigneasca, o sportiva de 13 ani din echipa adversa, spunandu-i ca este o nesimtita si sa o ameninte ca o da el afara din sala doar pentru faptul ca fiica lui nu ii putea face fata din punct de vedere baschetbalistic. Cum se poate vedea si pe filmare, arbitrul a fluierat un fault in atac normal nesanctionand vreo intentie de lovire. In acel moment delegatul echipei adverse, tatal jucatoarei faultate, a gasit de cuviinta sa ii faca el dreptate fiicei lui considerand ca arbitrii nu au facut-o. Nu mi se pare normal ca sportivele si spectatorii prezenti in sala sa asiste la o astfel de iesire a celui mai sus mentionat (delegat). Priviti va rog cu atentie cum jucatoarea amenintata vine spre banca speriata si cu lacrimi in ochi”, a spus antrenorul Daniel Anica, în postarea pe care o puteți urmări ma jos:

Acestea sunt doar două dintre cazurile pe care le știm deoarece au fost publicate pe internet. Cu siguranță acest fel de episoade sunt prezente în toate sălile din România în care se practică sport. Nici Federația nu are vreun plan mai exact pentru a-i sancționa pe cei care acționează în acest fel. Mai degrabă, autoritățile prezintă un twisted way de a-i încuraja pe antrenori să întoarcă celălalt obraz când sunt expuși la violență domestică, fapt ce i-ar putea îndreptăți și pe ei să recurgă la metode de acest fel, după cum a observat și Dragoș Pătraru în rândurile de mai sus:

„Mă uitam pe manualele pentru antrenori, puse la dispoziție de Federație Română de Baschet. Și pe lecțiile video pentru antrenori, care se găsesc pe site-ul FRB. Într-una dintre prelegeri, tipul care îi instruiește pe antrenori spune: ”chiar dacă părintele e de față și îl ceartă pe copil, chiar dacă o să-l bată când ajunge acasă, voi trebuie să zâmbiți și să-l aplaudați pe copil pentru că e mai important în acest moment să execute procedeul corect. Fantastic, mi-am zis. Cum să expui o idee atât de bună – că execuția e mai importantă decât orice la vârsta de opt, zece ani – într-un mod atât de greșit. Vă dați seama, acest om, la care se uitau zeci de antrenori (materialul e disponibil pe site-ul FRB), n-are nicio problemă că unii copii sunt bătuți acasă de părinți pentru că n-au dat coș. Păi, în cazul ăsta, chiar că nu avem nicio șansă.”

*Foto: Facebook Baschet Turneul Final U18 feminin